Inceputul : 6.50 - why does it always rain on meeeeee
depinde de dimineata dar cateodata am tendinta de a-l amana cu 15 min.pe care nu reusesc sa le dorm si la care renunt dupa alte 3 min.si totul dintr-un sentiment exagerat al datoriei si o consticiozitate de copil mic sau de comandant de detasament (trebuie sa am odata o discutie serioasa cu mine pe tema asta), 30 sec. pe marginea patului, moment crucial in definirea si intelegerea notiunilor de: cine sunt, unde sunt, de ce sunt (exercitiu de “who are you?who am I??”)
Baia.dusssshhhh mmmmmmm (sau grrrrrrrr – in cazul in care Alex a uitat jetul setat pe dus si nu pe robinet).ales de haine, uitat prin oglinda (moment de decizie – este nevoie de imbunatatiri sau situatia este acceptabila and we can proceed as planed), cheia in broasca, cele 3 trepte, AFARA!
Castile, muzica…capul sus, soare!pe ce drum o iau azi..?(decizia este influentata si de ora la care este luata) dar de obicei reusesc sa ies in timp pentru a urma traseul “bloc – metrou N. Grigorescu” per pedes (apostolorum ;0) )
Imi place drumul, imi place temperatura de la ora 8, imi plac cateii din curtea PNZ-ului care se joaca in fiecare dimineata, imi place drumul prin piata, galetile cu flori, maicutzele batrane cu snopi de busoioc, cimbru, marar, tarabele pline de struguri si piersici care au gust de piersici,merele verzi, zambetele din privirile oamenilor.
nu-mi place mirosul de gunoi in fermentatie de pe straduta din spatele Bilei, privirile si comentariile muncitorilor din curtea scolii, opulenta ostentativa a bisericii de langa piata, praful maturat la ora aceea (de ce ai matura praful cand clar mai mult de jumatate se ridica in aer pentru a se depune mai departe, inclusiv pe oamenii care trec?!chiar nu exista un dispozitiv de aspirare care sa poata fi folosit?sau pur si simplu ne sta in natura sa facem munca lui Sisif?), nu-mi plac oamenii care in timp ce traverseaza, pornind de pe o latura vor sa ajunga exact pe latura opusa taind pe diagonala calea celorlalti pietoni in timp ce toti incearca sa traverseze, oamenii care se inghesuie sa intre inaintea ta in metrou si o data intrati au parca un moment de panica/soc/stupoare si refuza sa se mai miste oprindu-se langa prima bara sau in mijlocul drumului, blocandu-i pe cei din spatele lor, oamenii care decid brusc sa incetineasca mersul facandu-te sa te impiedici de ei.
Imi place sa zambesc, imi plac domnisoarele grabite imbracate la bluzitza si fustita, imi plac liceenii cu gentile atarnate neglijent, freza pe frunte, imi place in mod special o fata care imi aduce aminte de o fosta colega de serviciu si pe care, din cand in cand, o intalnesc in metrou, imi place privirea adolescentul cu ochii albatru-clar (pe care il intalnesc tot uneori in metrou) cand se uita in ochii mei
Nu-mi plac oamenii care miros a transpiratie de dimineata, nu-mi plac metrourile noi care nu au aer conditionat (sau al caror aer conditionat se pare ca nu functioneaza niciodata dimineata) si care nu au geamuri care sa se poata deschide, nu-mi place ca transpir in fiecare dimineata ajungand la birou ca dupa o jumatate de ora in sauna, nu-mi plac opririle in tunel sau stationarile in statii mai ales cand nu se comunica nici un motiv si nici durata stationarii (se mai intampla rar la Izvor, insa niciodata nu am stationat doar acele „2 minute” anuntate, probabil, mai mult generic)
Imi plac oamenii care citesc carti si nu can-can, imi plac oamenii care stationeaza pe partea dreapta a benzii rulante, nu-mi plac cei care se aseaza pe partea stanga a ei si refuza sa se miste, imi place batranica din drumul spre metrou insa ma intristeaza ca exista motive pentru care ea se afla in fiecare dimineata acolo, imi place verdele din jur, ma apasa griul, imi place mirosul de cornuri cu ciocolata de la patiseria de la Eroilor, nu-mi place ca trebuie sa ne inghesuim ca sa traversam spre celalalt peron.
Imi place sa anticipez mirosul si gustul primei guri de cafea, nu-mi place ca trebuie sa astept cel putin 30 de min pana se raceste.
Imi place ca inca mai pot sa zambesc oamenilor, ca pot sa vad copacii, culoarea frunzelor, ca ma bucura o floare, ca un zambet sau un gest frumos imi insenineaza toata dimineata.ma bucur ca inca pot sa mai „vad”
depinde de dimineata dar cateodata am tendinta de a-l amana cu 15 min.pe care nu reusesc sa le dorm si la care renunt dupa alte 3 min.si totul dintr-un sentiment exagerat al datoriei si o consticiozitate de copil mic sau de comandant de detasament (trebuie sa am odata o discutie serioasa cu mine pe tema asta), 30 sec. pe marginea patului, moment crucial in definirea si intelegerea notiunilor de: cine sunt, unde sunt, de ce sunt (exercitiu de “who are you?who am I??”)
Baia.dusssshhhh mmmmmmm (sau grrrrrrrr – in cazul in care Alex a uitat jetul setat pe dus si nu pe robinet).ales de haine, uitat prin oglinda (moment de decizie – este nevoie de imbunatatiri sau situatia este acceptabila and we can proceed as planed), cheia in broasca, cele 3 trepte, AFARA!
Castile, muzica…capul sus, soare!pe ce drum o iau azi..?(decizia este influentata si de ora la care este luata) dar de obicei reusesc sa ies in timp pentru a urma traseul “bloc – metrou N. Grigorescu” per pedes (apostolorum ;0) )
Imi place drumul, imi place temperatura de la ora 8, imi plac cateii din curtea PNZ-ului care se joaca in fiecare dimineata, imi place drumul prin piata, galetile cu flori, maicutzele batrane cu snopi de busoioc, cimbru, marar, tarabele pline de struguri si piersici care au gust de piersici,merele verzi, zambetele din privirile oamenilor.
nu-mi place mirosul de gunoi in fermentatie de pe straduta din spatele Bilei, privirile si comentariile muncitorilor din curtea scolii, opulenta ostentativa a bisericii de langa piata, praful maturat la ora aceea (de ce ai matura praful cand clar mai mult de jumatate se ridica in aer pentru a se depune mai departe, inclusiv pe oamenii care trec?!chiar nu exista un dispozitiv de aspirare care sa poata fi folosit?sau pur si simplu ne sta in natura sa facem munca lui Sisif?), nu-mi plac oamenii care in timp ce traverseaza, pornind de pe o latura vor sa ajunga exact pe latura opusa taind pe diagonala calea celorlalti pietoni in timp ce toti incearca sa traverseze, oamenii care se inghesuie sa intre inaintea ta in metrou si o data intrati au parca un moment de panica/soc/stupoare si refuza sa se mai miste oprindu-se langa prima bara sau in mijlocul drumului, blocandu-i pe cei din spatele lor, oamenii care decid brusc sa incetineasca mersul facandu-te sa te impiedici de ei.
Imi place sa zambesc, imi plac domnisoarele grabite imbracate la bluzitza si fustita, imi plac liceenii cu gentile atarnate neglijent, freza pe frunte, imi place in mod special o fata care imi aduce aminte de o fosta colega de serviciu si pe care, din cand in cand, o intalnesc in metrou, imi place privirea adolescentul cu ochii albatru-clar (pe care il intalnesc tot uneori in metrou) cand se uita in ochii mei
Nu-mi plac oamenii care miros a transpiratie de dimineata, nu-mi plac metrourile noi care nu au aer conditionat (sau al caror aer conditionat se pare ca nu functioneaza niciodata dimineata) si care nu au geamuri care sa se poata deschide, nu-mi place ca transpir in fiecare dimineata ajungand la birou ca dupa o jumatate de ora in sauna, nu-mi plac opririle in tunel sau stationarile in statii mai ales cand nu se comunica nici un motiv si nici durata stationarii (se mai intampla rar la Izvor, insa niciodata nu am stationat doar acele „2 minute” anuntate, probabil, mai mult generic)
Imi plac oamenii care citesc carti si nu can-can, imi plac oamenii care stationeaza pe partea dreapta a benzii rulante, nu-mi plac cei care se aseaza pe partea stanga a ei si refuza sa se miste, imi place batranica din drumul spre metrou insa ma intristeaza ca exista motive pentru care ea se afla in fiecare dimineata acolo, imi place verdele din jur, ma apasa griul, imi place mirosul de cornuri cu ciocolata de la patiseria de la Eroilor, nu-mi place ca trebuie sa ne inghesuim ca sa traversam spre celalalt peron.
Imi place sa anticipez mirosul si gustul primei guri de cafea, nu-mi place ca trebuie sa astept cel putin 30 de min pana se raceste.
Imi place ca inca mai pot sa zambesc oamenilor, ca pot sa vad copacii, culoarea frunzelor, ca ma bucura o floare, ca un zambet sau un gest frumos imi insenineaza toata dimineata.ma bucur ca inca pot sa mai „vad”
2 comentarii:
imi place ca mergi cu privirea in sus, ca vezi tot ceea ce strada iti ofera, ca simti tot ceea ce fermenteaza primprejurul tau, ca simturile din shoesii tai sunt deschise si receptive...
nu-mi place ca n-ai povestit mai mult...
hehehe
hhh, Ilink iar te folosesti de cea de`a 2-a`tzi personalitate?! :)))
sper ca dupa intoarcere simturile sa-mi fie si mai receptive ca niste filtre nou curatate si capabile sa capteze tot din jur.si sa urmeze si "dupa-amiaza" :)
Trimiteți un comentariu